Lista medicamente pentru tensiune mare

Hipertensiunea arterială afectează milioane de persoane în întreaga lume și necesită tratament farmacologic adecvat pentru reducerea riscului cardiovascular.

Există multiple clase de medicamente disponibile pentru tratarea hipertensiunii, fiecare cu mecanisme unice de acțiune, profile de eficacitate, considerații de dozare și potențiale efecte secundare.

Majoritatea pacienților cu hipertensiune vor necesita două sau mai multe medicamente antihipertensive diferite pentru a obține un control adecvat al tensiunii arteriale.

Diuretice: Baza Terapiei Antihipertensive

Diureticele reprezintă una dintre cele mai vechi și bine stabilite clase de medicamente antihipertensive.

Acești agenți acționează prin promovarea excreției de sodiu și apă de către rinichi, reducând astfel volumul sanguin și rezistența vasculară.

Studiul ALLHAT, un studiu de referință în managementul hipertensiunii, a demonstrat că diureticele erau la fel de eficiente ca agenții antihipertensivi mai noi în prevenirea evenimentelor cardiovasculare.

Acest lucru a determinat Comisia Națională Comună pentru Detectarea, Evaluarea și Tratamentul Hipertensiunii (JNC VII) să recomande diureticele tiazidice ca terapie de primă linie pentru hipertensiunea necomplicată.

Diuretice Tiazidice și Asemănătoare Tiazidelor

Diureticele tiazidice sunt deosebit de eficiente în managementul hipertensiunii, în special pentru pacienții vârstnici, afro-americani și persoanele cu diabet.

Hidroclorotiazida (HCTZ) este printre cele mai frecvent prescrise, cu dozaje tipice între 12,5-50 mg zilnic.

Clortalidona, cu un timp de înjumătățire mai lung decât HCTZ, oferă un control al tensiunii arteriale mai consistent pe 24 de ore la doze de 12,5-25 mg zilnic.

Alți agenți din această categorie includ indapamida (1,25-2,5 mg zilnic) și metolazona (disponibilă ca Mykrox 0,5-1,0 mg zilnic sau Zaroxolyn 2,5-5 mg zilnic).

Un avantaj notabil al diureticelor tiazidice dincolo de reducerea tensiunii arteriale este efectul lor de economisire a calciului, care contribuie la reducerea pierderii osoase și mai puține fracturi la pacienții vârstnici.

În plus, diureticele îmbunătățesc eficacitatea practic a tuturor celorlalte clase antihipertensive, făcându-le componente valoroase ale regimurilor multi-medicamentoase.

Diuretice de Ansă

Diureticele de ansă sunt în general rezervate pacienților cu funcție renală redusă sau insuficiență cardiacă însoțitoare hipertensiunii.

Acest grup include furosemidul (Lasix, 20-80 mg de două ori pe zi), bumetanida (Bumex, 0,5-2 mg de două ori pe zi) și torsemida (Demadex, 2,5-10 mg o dată pe zi).

Aceste medicamente acționează asupra ansei ascendente a lui Henle pentru a inhiba reabsorbția de sodiu și clor.

Diuretice Economisitoare de Potasiu și Antagoniști de Aldosteron

Acești agenți ajută la menținerea nivelurilor de potasiu în timp ce oferă efecte antihipertensive.

Spironolactona (Aldactone, 25-50 mg zilnic) și eplenerona (Inspra, 50-100 mg zilnic) blochează receptorii de aldosteron.

Amiloridul (Midamor, 5-10 mg o dată sau de două ori pe zi) și triamterenul (Dyrenium, 50-100 mg o dată sau de două ori pe zi) inhibă direct canalele de sodiu în tubul colector.

Aceste medicamente sunt deosebit de utile în hipertensiunea rezistentă unde excesul de aldosteron poate juca un rol.

Inhibitori ai Enzimei de Conversie a Angiotensinei (IECA)

IECA reduc producția de angiotensină II, un vasoconstrictor potent, prin inhibarea enzimei de conversie a angiotensinei.

Aceasta rezultă în vasodilatație, scăderea secreției de aldosteron și tensiune arterială mai scăzută.

Această clasă este considerată terapie de primă linie pentru pacienții caucazieni sau asiatici sub 55 de ani.

IECA frecvent prescriși includ lisinopril (10-40 mg o dată pe zi), unul dintre cele mai frecvent prescrise antihipertensive.

Enalapril (Vasotec, 5-40 mg o dată sau de două ori pe zi), ramipril (Altace, 2,5-20 mg o dată pe zi) și benazepril (Lotensin, 10-40 mg o dată pe zi) sunt alte opțiuni.

Alte variante includ captopril, fosinopril, quinapril, perindopril, moexipril și trandolapril, cu regimuri de dozare variate.

IECA demonstrează beneficii particulare pentru pacienții cu insuficiență cardiacă, boală renală cronică sau diabet.

Înainte de inițierea terapiei, funcția renală trebuie evaluată, cu testare de urmărire în două săptămâni după începerea tratamentului.

Un efect secundar caracteristic este tusea uscată, care apare la aproximativ 5-20% dintre pacienți.

Blocante ale Receptorilor de Angiotensină II (BRA)

BRA oferă un mecanism alternativ pentru blocarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron (SRAA) prin blocarea directă a receptorilor de angiotensină II, mai degrabă decât prevenirea formării angiotensinei II.

Această diferență rezultă într-un profil de eficacitate similar cu IECA, dar cu tolerabilitate mai bună, deoarece BRA nu cauzează tusea asociată cu IECA.

BRA comune includ losartan (Cozaar, 25-100 mg o dată sau de două ori pe zi), valsartan (Diovan, 80-320 mg o dată sau de două ori pe zi), și irbesartan (Avapro, 150-300 mg o dată pe zi).

Olmesartan (Benicar, 20-40 mg o dată pe zi), candesartan (Atacand, 8-32 mg o dată pe zi) și telmisartan (Micardis, 20-80 mg o dată pe zi) sunt alte opțiuni.

Ca și IECA, BRA sunt deosebit de benefice pentru pacienții cu diabet sau boală renală cronică, dar sunt contraindicate în timpul sarcinii.

BRA reduc tipic tensiunea arterială sistolică cu aproximativ 8 mmHg și tensiunea arterială diastolică cu aproximativ 5 mmHg, similare cu reducerile văzute cu IECA.

Ghidurile JNC-8 recomandă BRA ca monoterapie sau în combinație cu diuretice tiazidice și blocante ale canalelor de calciu dihidropiridinice în populațiile non-negre.

Sunt recomandate ca agenți de primă linie pentru pacienții cu boală renală cronică indiferent de etnie.

Blocante ale Canalelor de Calciu (BCC)

Blocantele canalelor de calciu previn intrarea calciului în celulele inimii și pereții vaselor de sânge.

Aceasta rezultă în relaxarea musculaturii netede vasculare și rezistență periferică redusă.

Există două subclase principale de BCC: dihidropiridinice și non-dihidropiridinice.

Blocante ale Canalelor de Calciu Dihidropiridinice

BCC dihidropiridinice afectează în principal musculatura netedă vasculară cu efecte minime asupra conducerii cardiace.

Amlodipina (Norvasc, 2,5-10 mg o dată pe zi) este cel mai frecvent prescris agent din această clasă.

Alte dihidropiridine includ nifedipina, care are formulări cu eliberare imediată și eliberare prelungită.

Blocante ale Canalelor de Calciu Non-dihidropiridinice

BCC non-dihidropiridinice, inclusiv diltiazemul și verapamilul, afectează atât musculatura netedă vasculară, cât și conducerea cardiacă.

Diltiazemul cu eliberare prelungită este disponibil în diverse formulări (Cardizem CD, Dilacor XR, Tiazac) cu doze între 180-420 mg o dată pe zi.

Cardizem LA este dozat la 120-540 mg o dată pe zi.

Beta-Blocante

Beta-blocantele reduc tensiunea arterială prin blocarea efectelor adrenalinei.

Aceasta rezultă într-o frecvență cardiacă mai lentă și contracții cardiace mai puțin puternice.

Deși nu mai sunt considerate terapie de primă linie pentru hipertensiune necomplicată, rămân importante pentru populații specifice de pacienți.

Sunt indicate în special pentru cei cu boală coronariană sau insuficiență cardiacă.

Beta-blocante comune includ metoprolol (disponibil ca Lopressor cu eliberare imediată, 50-100 mg de două ori pe zi, sau Toprol XL cu eliberare prelungită, 50-200 mg o dată pe zi).

Atenolol (Tenormin, 25-100 mg o dată pe zi), bisoprolol (Zebeta, 2,5-10 mg o dată pe zi), și propranolol (Inderal, 40-160 mg de două ori pe zi, sau Inderal LA cu acțiune prelungită, 60-180 mg o dată pe zi) sunt alte opțiuni.

Propranololul este notabil pentru utilizarea sa în tratarea atât a hipertensiunii, cât și a anxietății.

Unele beta-blocante posedă proprietăți suplimentare, cum ar fi activitate simpatomimetică intrinsecă (acebutolol, penbutolol, pindolol) sau blocare combinată alfa și beta (carvedilol, labetalol).

Carvedilolul (Coreg, 12,5-50

Alfa-Blocante și Alte Clase de Agenți

Alfa-Blocante

Alfa-blocantele acționează prin blocarea legării catecolaminelor de receptorii alfa, prevenind vasoconstricția.

Aceasta permite un flux sanguin crescut și rezistență periferică scăzută.

Deși nu sunt tipic agenți de primă linie, pot fi utile în situații specifice, în special la bărbați cu hipertrofie benignă de prostată.

Inhibitori de Renină

Inhibitorii direcți de renină vizează pasul limitator de rată al sistemului renină-angiotensină-aldosteron.

Aliskiren este singurul medicament aprobat de FDA în această clasă și este indicat pentru hipertensiune ușoară până la moderată.

Reduce tensiunea arterială într-o manieră dependentă de doză, cu un efect similar altor clase antihipertensive.

Agenți cu Acțiune Centrală și Vasodilatatoare

Agenții cu acțiune centrală ca clonidina (Catapres) și metildopa acționează în sistemul nervos central pentru a scădea fluxul simpatic.

Vasodilatatoare precum hidralazina (Apresoline) și minoxidilul relaxează direct musculatura netedă vasculară.

Aceste medicamente sunt tipic rezervate pentru hipertensiune rezistentă sau scenarii clinice specifice din cauza profilurilor lor de efecte secundare.

Terapia Combinată și Considerații Clinice

Majoritatea pacienților cu hipertensiune vor necesita multiple medicamente pentru a atinge un control adecvat al tensiunii arteriale.

Terapia combinată folosind medicamente din diferite clase cu mecanisme complementare poate oferi efecte sinergice.

Acestea produc mai puține efecte secundare decât doze mai mari de agenți singulari.

Alegerea medicamentului antihipertensiv ar trebui individualizată bazată pe caracteristicile pacientului.

Acestea includ vârsta, etnia, comorbidități și potențiale efecte secundare.

De exemplu, diureticele tiazidice și blocantele canalelor de calciu pot fi mai eficiente la pacienții negri.

IECA și BRA sunt deosebit de benefice pentru pacienții cu diabet sau boală renală.

Conform modelelor actuale de prescriere, cele mai frecvent prescrise medicamente antihipertensive includ lisinopril (un IECA), amlodipină (un blocant al canalelor de calciu), metoprolol (un beta-blocant) și hidroclorotiazidă (un diuretic tiazidic).

Concluzie

Managementul eficient al hipertensiunii necesită o abordare atentă a selectării medicamentelor bazată pe factori individuali ai pacientului.

În timp ce diureticele tiazidice rămân un element de bază al terapiei datorită eficacității lor dovedite, accesibilității și sinergiei cu alte clase de medicamente, agenții mai noi ca IECA, BRA și BCC oferă beneficii suplimentare pentru populații specifice de pacienți.

Majoritatea pacienților vor necesita terapie combinată pentru a atinge obiectivele de tensiune arterială țintă.

Alegerile medicamentelor ar trebui ghidate de comorbidități, factori demografici, tolerabilitate și considerații de cost.

Monitorizarea regulată și ajustarea terapiei bazate pe răspunsul tensiunii arteriale și efectele secundare sunt componente esențiale ale managementului de succes al hipertensiunii.

Surse

Articole Recomandate

Tipuri

Medicamente

Simptome și diagnostic

Tratamente naturale și stil de viață

Complicații și afecțiuni asociate

Disclaimer

Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

source https://cardiologiebucuresti.ro/medicamente-pentru-tensiune-mare/

Cardiologie Bucuresti

Pages

Tuesday, June 10, 2025