HTA si dispneea

Dispneea (senzația de lipsă de aer) este un simptom comun care poate afecta semnificativ calitatea vieții și poate semnala afecțiuni cardiovasculare subiacente, inclusiv diferite forme de hipertensiune.

Înțelegerea acestor conexiuni este crucială pentru clinicieni, deoarece dispneea reprezintă adesea un indiciu diagnostic important și o țintă terapeutică în afecțiunile hipertensive.

Relația variază considerabil în funcție de faptul dacă hipertensiunea afectează circulația sistemică, vasculatura pulmonară sau se manifestă ca boală cardiacă hipertensivă, fiecare prezentând mecanisme unice care duc la dificultăți de respirație.

Tipuri de Hipertensiune Asociate cu Dispneea

Hipertensiunea Arterială Pulmonară

Hipertensiunea arterială pulmonară (HAP) este caracterizată prin presiune crescută în arterele pulmonare, rezultând în creșterea postsarcinii ventriculului drept.

Dispneea este principalul simptom de prezentare în HAP și adesea cel mai supărător simptom pentru pacienți.

La acești pacienți, dispneea de efort este frecvent prima indicație care determină atenția medicală.

Fiziopatologia HAP implică pierderea progresivă și remodelarea arterelor pulmonare, ducând în cele din urmă la insuficiență cardiacă dreaptă dacă nu este tratată.

Spre deosebire de indivizii sănătoși, unde rezistența vasculară pulmonară scade în timpul exercițiului prin recrutare vasculară și distensibilitate, pacienții cu HAP nu pot acomoda creșterile debitului cardiac, rezultând în creșterea suplimentară a presiunii arteriale pulmonare în timpul activității fizice.

Hipertensiunea Sistemică și Boala Cardiacă Hipertensivă

Hipertensiunea sistemică poate contribui la dispnee prin mai multe mecanisme, în special când duce la boală cardiacă hipertensivă (BCH).

BCH cuprinde afecțiuni rezultate din efectele cronice ale tensiunii arteriale ridicate asupra inimii, inclusiv hipertrofia ventriculară stângă (HVS), insuficiența cardiacă și aritmiile.

HVS reprezintă un răspuns compensator timpuriu la supraîncărcarea hemodinamică în hipertensiunea cronică, dar poate progresa la complicații serioase care se manifestă cu dispnee.

Modificările structurale în inimă și vasculatură creează un sistem extrem de sensibil la schimbări de presiune, volum de fluid și tonus simpatic.

Insuficiența Cardiacă Acută Hipertensivă

Insuficiența cardiacă acută hipertensivă (ICAH) reprezintă o prezentare extremă în care tensiunea arterială sistolică sever crescută (de obicei >160-180 mmHg) duce la congestie pulmonară rapidă.

Tabloul clinic este dominat de dispnee, care se dezvoltă adesea rapid în decurs de ore până la zile, pacienții adoptând de obicei o poziție șezândă pentru a ușura respirația.

Manifestarea cea mai severă este edemul pulmonar acut, caracterizat prin dispnee cu ortopnee, insuficiență respiratorie, tahipnee și creșterea efortului respirator.

Click pentru Pachet Cardiologie București

Mecanisme Fiziopatologice

Mecanisme Fiziopatologice

Cerințele Ventilatorii vs. Ventilația Efectivă

Un concept fundamental în înțelegerea dispneei în afecțiunile hipertensive este relația dintre cerințele ventilatorii și ventilația efectivă.

În hipertensiunea pulmonară, există o disociere semnificativă între ceea ce cere centrul respirator și ceea ce poate furniza sistemul respirator.

Cerințele ventilatorii la pacienții cu hipertensiune pulmonară sunt mai mari comparativ cu indivizii sănătoși din mai multe motive: acidoza metabolică din cauza atingerii timpurii a pragului anaerob, hipoxemia și răspunsul anormal la exercițiu al raportului spațiu mort/volum curent.

Simultan, factori precum hiperinflația dinamică și slăbiciunea mușchilor respiratori scad ventilația efectivă care poate fi realizată pentru o anumită activitate a centrului respirator.

Acest lucru creează o creștere progresivă a impulsului ventilator și a activității centrului respirator în timpul exercițiului.

Proiecția la nivel cortical a activității crescute a centrului respirator cauzează dispnee de efort în ciuda ventilației relativ scăzute și a rezervei ventilatorii semnificative.

 

Hiperinflația Dinamică

Studiile au arătat că aproximativ 60% dintre pacienții cu HAP au fluxuri expiratorii reduse la volume pulmonare mici, iar hiperinflația dinamică explică 50-60% din variația intensității dispneei în timpul exercițiului.

Chiar și la pacienții nefumători cu HAP care au spirometrie normală în repaus, hiperinflația dinamică se dezvoltă timpuriu în timpul exercițiului în aproximativ 50% din cazuri.

Hiperinflația dinamică provoacă o deplasare în jos a curbei de ventilație prin prevenirea scăderii normale a volumului pulmonar tele-expirator și necesitând ca mușchii inspiratori să depășească presiunea pozitivă de recul elastic.

Pe măsură ce exercițiul progresează, magnitudinea hiperinflației crește, ducând la un model de respirație rapidă și superficială care exacerbează și mai mult problema.

 

Limitări Cardiovasculare

Anomalia cardiovasculară primară în HAP în timpul exercițiului este eșecul de a augmenta debitul cardiac din cauza postsarcinii crescute a ventriculului drept.

Spre deosebire de indivizii sănătoși, pacienții cu HAP nu pot scădea rezistența vasculară pulmonară în timpul exercițiului prin recrutare vasculară pulmonară și distensibilitate.

Această limitare a rezervei contractile a ventriculului drept duce la umplere ventriculară stângă afectată, care poate rezulta în creșteri inadecvate ale tensiunii arteriale sistemice în timpul exercițiului, uneori cauzând presincope sau sincope în cazurile avansate.

În boala cardiacă hipertensivă, anomaliile cuplării ventriculo-vasculare joacă un rol central.

Hipertensiunea arterială afectează complianța vasculară și crește rezistența la fluxul de ieșire al ventriculului stâng, în timp ce supraîncărcarea cronică de presiune duce la remodelarea cardiacă.

Aceste modificări afectează capacitatea inimii de a satisface cerințele crescute în timpul activității fizice.

Evaluare Clinică și Diagnostic

Evaluare Clinică și Diagnostic

Simptome și Prezentare Clinică

Dispneea în afecțiunile hipertensive variază în prezentare.

În hipertensiunea pulmonară, dispneea începe de obicei ca un simptom de efort care progresează la dispnee de repaus pe măsură ce boala avansează.

Alte simptome care pot însoți dispneea includ oboseala, sincopa, durerea toracică anginoasă, hemoptizia și fenomenul Raynaud.

În boala cardiacă hipertensivă, dispneea poate apărea alături de palpitații, durere toracică, oboseală, dureri de cap, amețeli, edem și nicturie.

Asocierea dintre dispnee și tensiune arterială ridicată este deosebit de notabilă la femeile cu hipertensiune.

 

Evaluare Diagnostică

Diagnosticul hipertensiunii pulmonare începe cu un indice ridicat de suspiciune, în special la pacienții cu dispnee de efort crescândă și factori de risc cunoscuți.

Evaluarea inițială include de obicei electrocardiogramă (ECG), care poate arăta semne de hipertrofie ventriculară dreaptă, și radiografie toracică, care poate releva artere pulmonare proeminente.

Diagnosticul definitiv necesită ecocardiografie și cateterism cardiac drept, care măsoară direct presiunea arterială pulmonară.

Teste suplimentare pot include teste de funcție pulmonară, teste de efort și scanări de ventilație-perfuzie.

Pentru dispneea legată de hipertensiunea sistemică, evaluarea tensiunii arteriale centrale prin tonometrie de aplanare poate fi utilă în identificarea anomaliilor hemodinamice asociate cu toleranța limitată la efort, în special la femei.

Modificările dinamice ale presiunii pulsului central și ale indicelui de augmentare în timpul și după exercițiu diferă semnificativ între indivizii hipertensivi cu și fără dispnee.

 

Evaluarea Efortului

Testarea cardiopulmonară de efort (TCPE) oferă informații valoroase despre limitările fiziologice la pacienții hipertensivi cu dispnee.

În hipertensiunea pulmonară, TCPE arată de obicei consum maxim de oxigen redus, echivalent ventilator ridicat pentru dioxid de carbon și semne de compromis cardiovascular (frecvență cardiacă ridicată, puls de oxigen scăzut, prag anaerob scăzut).

În mod interesant, majoritatea pacienților cu HAP sunt limitați fiziologic de funcția cardiovasculară mai degrabă decât de capacitatea ventilatorie în timpul testării efortului maximal, totuși dispneea rămâne principalul simptom raportat de ei.

Acest lucru evidențiază natura complexă a dispneei, care se extinde dincolo de simpla limitare ventilatorie.

Testul de mers de șase minute oferă o evaluare mai simplă a capacității funcționale și are valoare prognostică în hipertensiunea pulmonară.

Reducerile în distanța de mers se corelează cu severitatea bolii și răspunsul la tratament.

Strategii de Management

Strategii de Management

Țintirea Hipertensiunii Subiacente

Strategiile de tratament variază în funcție de tipul de hipertensiune implicat.

Pentru hipertensiunea pulmonară, terapiile specifice includ analogi de prostaciclină, antagoniști ai receptorilor de endotelină și inhibitori de fosfodiesterază-5.

Aceste medicamente au ca scop reducerea rezistenței vasculare pulmonare, îmbunătățirea debitului cardiac și, în cele din urmă, ameliorarea dispneei.

Pentru hipertensiunea sistemică, medicamentele antihipertensive convenționale reprezintă piatra de temelie a terapiei.

În insuficiența cardiacă acută hipertensivă, reducerea rapidă a tensiunii arteriale este crucială pentru ameliorarea simptomelor, studiile arătând că reducerea dispneei se corelează cu reducerile în presiunea de blocare capilară pulmonară și presiunea arterială pulmonară medie.

 

Abordarea Componentelor Respiratorii

Dată fiind contribuția semnificativă a anomaliilor sistemului respirator la dispnee în afecțiunile hipertensive, terapiile care vizează aceste aspecte pot oferi beneficii simptomatice.

Prevenirea hipoxemiei induse de exercițiu prin oxigen suplimentar, evitarea hiperinflației dinamice și antrenarea mușchilor respiratori pot contribui toate la ameliorarea dispneei.

În hipertensiunea pulmonară, programele de reabilitare ar trebui să se concentreze pe scăderea deviației dintre curbele cerebrale și de ventilație și deplasarea hiperbolei metabolice în jos.

Acest lucru poate fi realizat prin optimizarea terapiei pentru hipertensiunea pulmonară, antrenamentul fizic, condiționarea mușchilor respiratori și abordarea factorilor care contribuie la hiperinflația dinamică.

 

Abordare Comprehensivă

Interacțiunea complexă între sistemele cardiovascular și respirator necesită o abordare comprehensivă a managementului dispneei.

Aceasta include nu doar intervenții farmacologice care vizează hipertensiunea subiacentă, dar și reabilitare prin exerciții, antrenament respirator și abordarea factorilor psihologici care pot amplifica percepția simptomelor.

Chestionarul Dispneea-12, care evaluează atât componentele fizice, cât și afective ale lipsei de aer, arată corelații mai puternice cu scorurile de anxietate și depresie decât cu clasa funcțională sau capacitatea de efort.

Acest lucru evidențiază importanța considerării sănătății psihologice și emoționale în managementul dispneei.

Concluzie

Concluzie

Relația dintre hipertensiune și dispnee implică mecanisme fiziopatologice complexe care se extind dincolo de simple anomalii hemodinamice.

Fie că se regăsește ca simptom în hipertensiunea pulmonară, hipertensiunea sistemică sau boala cardiacă hipertensivă, dispneea reflectă o interacțiune între limitările cardiovasculare, anomaliile sistemului respirator și procesarea neuronală a informațiilor senzoriale.

Înțelegerea acestor conexiuni este esențială pentru diagnostic și management eficient.

În timp ce abordările tradiționale s-au concentrat adesea pe determinanții cardiovasculari ai dispneei, dovezile sugerează că sistemul respirator este un contributor major, sistemul cardiovascular jucând adesea un rol indirect prin efectele sale asupra cerințelor ventilatorii și mecanicii respiratorii.

Cercetarea viitoare și practica clinică ar trebui să îmbrățișeze această înțelegere mai comprehensivă, vizând nu doar hipertensiunea subiacentă, dar și factorii respiratori și psihologici care contribuie la senzația supărătoare de lipsă de aer.

Această abordare integrată deține cea mai mare promisiune pentru îmbunătățirea calității vieții la pacienții cu dispnee asociată hipertensiunii.

Surse

1. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9053013
2. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28877974
3. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10818732
4. www.nature.com
5. www.aafp.org
6. pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20407377
7. www.ahajournals.org
8. publications.ersnet.org
9. publications.ersnet.org
10. consensus.app
11. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10277698
12. www.atsjournals.org
13. www.nhs.uk/pulmonary-hypertension/diagnosis
14. www.nhs.uk/pulmonary-hypertension/treatment
15. www.healthline.com
16. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9488798
17. www.ahajournals.org
18. publications.ersnet.org
19. emedicine.medscape.com
20. www.msdmanuals.com
21. www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539800
22. radiopaedia.org
23. my.clevelandclinic.org/pulmonary-hypertension-ph
24. www.heart.org
25. academic.oup.com
26. www.nhs.uk/pulmonary-hypertension
27. www.mayoclinic.org
28. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3560813
29. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5247680
30. my.clevelandclinic.org/dyspnea
31. www.mayoclinic.org
32. www.medicalnewstoday.com
33. www.oatext.com
34. www.mdpi.com
35. www.mdpi.com
36. www.mayoclinic.org
37. my.clevelandclinic.org/left-ventricular-hypertrophy
38. myhealth.alberta.ca
39. www.frontiersin.org
40. www.mayoclinic.org
41. www.saintlukeskc.org
42. www.uofmhealthsparrow.org
43. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3542510
44. pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3132610
45. www.heart.org

Click pentru Pachet Cardiologie București

Articole Recomandate

  

Tipuri

Hipertensiunea Renală Hipertensiunea Arterială Hipertensiunea Sistemică Hipertensiunea Arterială Necontrolată Hipertensiunea Sistolică Izolată Hipertensiunea arterială asimptomatică HTPC Hipertensiunea de halat alb Hipertensiune Refractară Hipertensiunea Arterială Rezistentă Hipertensiunea Pulmonară Persistentă a Nou-născutului Hipertensiunea Labilă Hipertensiunea Mascată Hipertensiunea Pulmonară Precapilară Hipertensiunea Ortostatică Hipertensiunea cu Renină Scăzută Hipertensiunea Pulmonară Post-capilară Hipertensiunea Esențială Hipertensiune postprandiala Diagnostic Hipertensiune Arterială Pulmonara (HAP) Diferența dintre Diastolă și Sistolă

Medicamente

Lista medicamente pentru tensiune mare Blocante ale Receptorilor Angiotensinei II (BRA) Inhibitori ai Enzimei de Conversie a Angiotensinei (IECA) Diuretice în hipertensiune Statine Medicamente pentru hipertensiune pulmonară Lista medicamente beta blocante Blocante ale Canalelor de Calciu Xanax scade TA 4 Suplimente pentru HTA

Simptome și diagnostic

Fluctuațiile Tensiunii Arteriale Tensiune mare la copii Simptomele hipertensiunii la femei Tensiunea Mare Cauzează Dureri de Cap Oboseala crește Tensiunea Arterială Simptomele Hipertensiunii Arteriale Pulmonare

Tratamente naturale și stil de viață

Tensiune Mare în Poziție Culcată Anxietatea și Hipertensiunea Arterială Efectele Adverse ale Consumului Excesiv de Cofeină Cum Se Modifică Tensiunea Arterială în Poziția Culcat Cafeaua creste tensiunea Tensiunea Mare După Efort Exerciții Fizice pentru Tensiune Hipertensiunea arterială după operație Deshidratarea și Tensiunea Arterială Cum scazi tensiunea diastolică mare Care este legătura dintre colesterolul ridicat și hipertensiune? Acupunctura pentru hipertensiune arterială Uleiuri Esențiale pentru Hipertensiune Arterială Zborul cu avionul si hipertensiunea Oțetul de Mere scade tensiunea Ce să (nu) mâncați în HAP Condimente și plante medicinale care scad TA Rețete cu Conținut Scăzut de Sodiu 6 băuturi care scad tensiunea arterială Usturoiul scade tensiunea Alimente și Băuturi de Evitat în Hipertensiunea Arterială Ceai pentru tensiune mare Dieta DASH

Complicații și afecțiuni asociate

Disclaimer

• Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament.
• Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
• Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
• Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
• Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

source https://cardiologiebucuresti.ro/hta-si-dispneea/